Într-o lume în care schimbările climatice își fac simțită prezența tot mai acut, conștientizarea și informarea corectă sunt esențiale pentru a contracara efectele devastatoare ale acestui fenomen global. Cu toate acestea, dezinformarea și negarea științifică sunt obstacole majore în calea progresului și a acțiunii colective.
Recent, un studiu realizat de Universitatea Oxford a relevat că nivelul de dezinformare privind schimbările climatice este alarmant de înalt, în special în Statele Unite, unde atinge un procent de 35%, comparativ cu 12% în Japonia. Această dezinformare este alimentată și amplificată de politicieni, lideri de opinie și grupuri aliniate intereselor industriei combustibililor fosili, care ignoră consensul științific și sabotează măsurile ecologice.
În acest context, Asociația Eurocomunicare vă invită să participați la webinarul Green Antifake „Dezinformarea, un obstacol în calea spre o economie verde în România?”, un eveniment ce face parte din proiectul Greenliteracy, susținut de NATO. Acesta își propune să aducă în discuție aspecte cruciale legate de economia verde în contextul românesc și să ofere informații valoroase și discuții stimulante.
Data: Joi, 28 Septembrie
Ora: 17:00
Platforma: Zoom Pentru a vă alătura și a primi toate detaliile necesare participării, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Vă așteptăm să explorăm împreună soluții și strategii pentru un viitor mai verde și pentru a combate dezinformarea în domeniul schimbărilor climatice!
Citește articolul complet aici.
Poluarea aerului, mai dăunătoare decât tutunul și alcoolul
Știați că expunerea la poluarea aerului poate avea efecte mai dăunătoare asupra sănătății umane comparativ cu consumul de tutun sau alcool?
Un studiu anual al Air Quality Life Index (AQLI), de la Institutul de Politici Energetice al Universității din Chicago (EPIC), a arătat că poluarea aerului cu particule fine în suspensie, ce provin în special de la emisiile vehiculelor, activități industriale și incendii, rămâne „cea mai mare amenințare externă pentru sănătatea publică”. Aceste particule fine favorizează producerea accidentelor vasculare cerebrale apariția anumitor boli pulmonare, a cancerului sau a bolilor de inimă. Poluarea atmosferică reduce mai mulți ani din viața unei persoane în Republica Democratică Congo și Camerun decât boli precum HIV/SIDA și malaria.
Cercetarea mai arată că nivelul de finanțare alocat pentru a combate poluarea este doar o fracțiune din suma alocată pentru combaterea bolilor infecțioase, spre exemplu. Întregul continent african primește mai puțin de 300.000 de dolari anual, pentru a combate poluarea din aer.
Bangladesh, India, Nepal și Pakistan sunt primele patru țări cele mai poluate din lume. Locuitorii din Bangladesh, de exemplu, ar câștiga 6,8 ani de viață dacă nivelul poluării ar fi redus la nivelurile recomandate de OMS. Capitala Indiei, New Delhi, este cea mai poluată metropolă din lume, cu o poluare medie anuală cu particule de 126,5 micrograme pe metru cub. China, pe de altă parte, a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește războiul împotriva poluării atmosferice, început în 2014. În Europa, rămân diferențe mari între vestul și estul Europei, Bosnia fiind cea mai poluată țară de pe continent.
Citește mai mult:
Phys.org – Air pollution greatest global threat to human health, says benchmark study
Uchicago.edu – The Index
Eea.europa.eu – Ce sunt particulele în suspensie și ce efecte au ele asupra sănătății umane?
Monitorizarea efectelor schimbărilor climatice cu ajutorul Google Earth Engine
Astăzi, statele funcționează în baza unor sisteme complexe la scară globală. Atunci când anumite regiuni sunt afectate de secetă sau de fenomene meteorologice extreme, impactul asupra culturilor și accesului la apă poate provoca un efect de domino. Spre exemplu, în SUA, pentru a monitoriza aceste schimbări, serviciile de apărare și informații apelează la Google Earth Engine, un instrument open-source care poate monitoriza impactul evenimentelor climatice la scară globală.
Google Earth Engine reprezintă o platformă pentru analiza geospațială, susținută de cel mai extins registru din lume de date geospațiale. Este disponibil pentru cercetători și organizații guvernamentale încă din 2010.
În ultimii ani, a existat o cerere mai mare din partea agențiilor civile și de apărare pentru a utiliza această platformă cât mai concret posibil. Platforma poate fi utilizată pentru a monitoriza producția agricolă a culturilor sau nivelul apei de suprafață în regiunile predispuse la secetă. De exemplu, analizând eroziunea drumurilor și activitatea serviciilor de transport, agențiile pot determina cum să-și adapteze operațiunile logistice. De asemenea, organizațiile pentru protecția mediului utilizează datele pentru a monitoriza defrișările și schimbările intervenite în utilizarea terenurilor. Astfel, platforma le permite cercetătorilor să lucreze de la distanță fără a fi nevoie să achiziționeze o infrastructură complexă de calcul și analiză de date.
Citește mai mult:
theverge.com – How Google Earth Engine revolutionized the way we monitor deforestation
defensescoop.com – How the DOD protects national security interests by monitoring climate change
Finanțarea climatică, motorul investițional esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice
Explicația termenului de finanțare climatică (climate finance) poate fi relativ ușor de dedus, făcând referire, mai exact, la resursele financiare și instrumentele folosite pentru a susține toate demersurile realizate în domeniul schimbărilor climatice.
Finanțarea climatică este esențială deoarece face referire la investiții semnificative necesare pentru tranziția spre o economie globală cu emisii reduse de carbon. De asemenea, aceasta poate fi utilizată pentru a reduce rezistența opiniei publice în fața măsurilor care vizează schimbările climatice.
Finanțarea propriu-zisă poate proveni din diverse surse, atât publice, cât și private, naționale și internaționale. Poate fi utilizată pentru diferite activități care au, desigur, scopul de a reduce emisiile și de adaptare la schimbările climatice. Ba mai mult, există și diverse fonduri multilaterale care pot fi accesate de către țările care doresc să obțină finanțare pentru aceste acțiuni.
Citește mai mult:
https://climatepromise.undp.org/news-and-stories/climate-dictionary-everyday-guide-climate-change
#„Întreaga omenire” este în pericol din cauza crizei climatice
„Întreaga omenire este în pericol din cauza crizei climatice. Încă din prima zi a administrației mele, Statele Unite au tratat această criză ca pe o amenințare existențială pe care o reprezintă nu doar pentru noi, ci pentru întreaga umanitate”, declarația îi aparține președintelui american Joe Biden și a fost făcută de la tribuna ONU, în cadrul Adunării Generale a ONU, desfășurată în perioada 18-22 septembrie, în New York.