Cinci strategii prin care jurnaliștii pot relata despre schimbările climatice

Andrew Revkin scrie despre schimbările climatice de zeci de ani, fiind unul dintre cei mai renumiți și experimentați jurnaliști de mediu din Statele Unite. Revkin propune cinci strategii prin care jurnaliștii și mass-media pot lupta împotriva dezinformării și promova acțiunile în favoarea mediului.

1. Jurnaliștii trebuie să-și aleagă cu grijă cuvintele atunci când relatează despre schimbările climatice. Abordările „apocaliptice”, care urmăresc să atragă atenția, pot crea, în mod paradoxal, o stare de indiferență sau chiar de respingere în rândul cititorilor.
2. Acțiunile în favoarea mediului sunt percepute într-o manieră favorabilă atunci când sunt prezentate din perspectiva avantajelor pentru indivizi și comunități.
3. Este esențială crearea unei rețele de reporteri locali și regionali, care să poată relata de la fața locului evenimentele cu impact asupra climei. De asemenea, pentru a avea ecou, relatările jurnaliștilor locali ar trebui să accentueze ideile de echitate și justiție socială (împărțirea echitabilă a costurilor).
4. Pentru a contracara informațiile false sau înșelătoare, este nevoie de consolidarea încrederii dintre jurnaliști și comunitățile deservite, proces care ia timp.
5. Comunicarea pe teme legate de mediu și schimbări climatice are efect atunci când sunt implicați oamenii de știință.

Ce este metanul, hidrocarbura responsabilă pentru aproximativ 30% din încălzirea globală?

Metan  —  Metanul este principalul contributor la formarea ozonului de la nivelul solului, un poluant periculos al aerului și gaz cu efect de seră ce provoacă aproximativ un milion de decese premature pe an la nivel global. Metanul este, de asemenea, un puternic gaz cu efect de seră. Pe o perioadă de 20 de ani, metanul este de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce privește încălzirea climei.

Conform datelor ONU și celor oferite de Administrația Națională Oceane și Atmosferă NOAA, metanul e responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală începând din epoca preindustrială, iar emisiile au crescut cu o viteză record, începând cu anul 1980, de când s-a început monitorizarea. Chiar dacă emisiile de dioxid de carbon au încetinit în timpul pandemiei din 2020, emisiile de metan din atmosferă au continuat să crească.

Emisiile rezultate din creșterea animalelor reprezintă aproximativ 32% din emisiile de metan cauzate de activitatea umană. Metanul agricol nu provine doar de la animale. Cultivarea orezului – în care câmpurile inundate împiedică oxigenul să pătrundă în sol, creând condiții ideale pentru bacteriile care emit metan – reprezintă încă 8% din emisiile cauzate de om. De avut în vedere faptul că, o serie de factori, precum creșterea populației, dezvoltarea economică și migrația urbană, au stimulat cererea fără precedent pentru proteine ​​animale. Mai mult, se poate estima că această cerere va crește pânî în 2050 cu aproximativ 70%, având în vedere că, potrivit actualelor tendințe, populația globală se va apropia de 10 miliarde.

Citește mai mult:

Unep.org – Methane emissions are driving climate change. Here’s how to reduce them.